România și cele 5,5 miliarde cheltuite: cum jocurile de noroc și casele de pariuri schimbă viața oamenilor

România și cele 5,5 miliarde cheltuite: cum jocurile de noroc și casele de pariuri schimbă viața oamenilor

Nu cred că mai există cineva în România care să nu fi trecut măcar o dată pe zi pe lângă o casă de pariuri.

Le găsim atât în orașele mari, cât și la sate, între o farmacie și un fast-food, la parterul blocurilor, uneori chiar în apropierea școlilor. S-au strecurat încet în peisajul nostru zilnic, până când au devenit parte din el. Nu mai întorci capul, nu te mai miri. Sunt acolo, mereu deschise.

Fiecare dintre noi cunoaște măcar o persoană care „a băgat la pariuri”. Poate un prieten care o face „de distracție”, un coleg care jură că „știe meciurile bune” sau un vecin care, în fiecare duminică, își pune speranța într-un bilet. Pentru unii e joc, pentru alții e rutină, iar pentru câțiva, din păcate, e tot ce le-a mai rămas.

În spatele acestor povești individuale se ascunde însă o realitate mult mai amplă, una care vorbește despre o întreagă țară prinsă, încet, într-o formă de dependență colectivă.

România joacă. Și joacă mult.

casele de pariuri

Cât cheltuiesc românii?

Potrivit datelor obținute de HotNews de la Institutul Național de Statistică, în intervalul ianuarie–iunie 2025, românii au jucat aproximativ 5,5 miliarde de lei la jocurile de noroc. Este o sumă uriașă, greu de imaginat, mai ales într-o țară în care mulți oameni trăiesc de la o lună la alta.

Într-un context economic fragil, cu prețuri în creștere și cu un nivel de trai din ce în ce mai greu de susținut, aceste miliarde nu reflectă doar dorința de a juca, ci și disperarea de a evada dintr-o realitate tot mai dificilă.

Dacă în primele șase luni ale anului românii au jucat 5,5 miliarde de lei, haideți să vedem cât câștigă, de fapt, un român.

Conform Hotărârii nr. 1.506 din 27 noiembrie 2024, începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4.050 lei, fără a include sporuri și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru, care însumează, în medie, 165,33 ore pe lună, ceea ce înseamnă aproximativ 24,50 lei pe oră. Salariul minim net este astfel de 2.574 lei.

Conform Institutului Național de Statistică, în luna ianuarie 2025, câștigul salarial mediu brut a fost de 8.910 lei, cu 341 lei (–3,7%) mai mic decât în luna decembrie 2024, câștigul salarial mediu net fiind de 5.328 lei.

În luna august 2025, câștigul salarial mediu brut a fost de 9.002 lei, cu 199 lei (–2,2%) mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2025, salariul net ajungând la 5.387 lei. În doar șase luni, românii au cheltuit sume echivalente cu salariile medii și minime ale mii de oameni, o comparație care arată clar amploarea fenomenului.

Industria care nu doarme niciodată

În România, licența pentru jocuri de noroc este obligatorie pentru toate entitățile care activează în această industrie. Operatorii de jocuri de noroc trebuie să dețină licență Clasa I, în timp ce furnizorii de aparate, softuri, soluții de plată și afiliați au nevoie de licență Clasa II.

Conform datelor publice ale Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), în prezent există 31 de operatori licențiați Clasa I. Aceștia pot deține sute de agenții în toată țara, operate sub aceeași companie sau sub diverse filiale controlate direct de operator. Operatorii de Clasa I sunt, practic, companiile care organizează efectiv jocurile de noroc: casele de pariuri, cazinourile, sălile de jocuri sau platformele online.

Pe site-ul ONJN există și un „blacklist”, o listă neagră a site-urilor neautorizate, care cuprinde 1.603 platforme ce au desfășurat activități de jocuri de noroc fără licență. Aceasta evidențiază amploarea fenomenului și cât de greu este de controlat, mai ales într-un mediu digital în continuă expansiune, unde tentația de a accesa astfel de servicii este la un click distanță.

Expunere constantă și normalizare

Când eram copii, reclamele la jocuri de noroc existau, dar tind să cred că erau mai rare. Astăzi, copiii le văd peste tot: pe panouri uriașe, pe tricourile sportivilor, în reclamele online, pe TikTok sau YouTube, unde influenceri zâmbesc și spun cu nonșalanță „joacă responsabil”. Se folosește cuvântul „responsabil” într-o industrie care se bazează, de fapt, pe lipsa de control.

Dacă adulții aleg singuri, copiii cresc fără apărare. Deși legea interzice accesul minorilor la jocuri de noroc, acest lucru devine irelevant când ei sunt expuși constant la mesaje care promovează câștigul rapid. Problema nu mai este doar vizibilitatea, ci normalizarea.

O anchetă realizată de Salvați Copiii România în 2023 arată că majoritatea copiilor peste 10 ani au fost expuși la publicitate pentru jocuri de noroc, atât la televizor, cât și online. 11% dintre copii urmăresc influenceri care promovează jocurile, 10% simt presiune din partea prietenilor să participe, iar 14% recunosc că au jucat efectiv pe bani. Băieții sunt mult mai expuși riscului: 22% dintre ei au jucat, față de 9% dintre fete, iar adolescenții din mediul rural și cei peste 14 ani sunt, de departe, categoria cea mai vulnerabilă.

Iluzia controlului

Nimeni nu intră prima dată într-o sală de pariuri cu gândul că nu va mai putea ieși. Totul începe banal, chiar inocent. Te cheamă un prieten sau o faci din curiozitate. Intri, râzi, simți adrenalina meciului, apoi ajungi să aștepți rezultatul cu inima strânsă. Și dacă ai noroc, câștigi 200 de lei, poate 300. Nimic spectaculos, dar suficient cât să-ți trezească interesul. Ai câștigat, ai avut inspirație, ai „bătut sistemul”.

Dar sistemul e construit să te lase să câștigi doar atât cât să rămâi prins. Apoi revii. Nu pentru bani, ci pentru sentimentul de control. Începi să crezi că știi jocul, că ai strategii, că ești mai deștept decât ceilalți. Și te întorci, convins că „de data asta” va fi altfel.

Dependența nu e o slăbiciune morală și nici o lipsă de voință. Este o boală care îți fură, încet, libertatea. O boală care te face să crezi că ești aproape de câștig, exact în clipa în care pierzi cel mai mult. Unii pierd totul: apartamente, economii, familii, ani întregi din viață. Alții rămân „pe zero” și cred că e bine. Dar, dacă ești pe zero, care mai e scopul? N-ai câștigat nimic, n-ai pierdut nimic. Doar ai alergat în cerc.


Surse:

Citeste si:

Leave a Comment

Comments

No comments yet. Why don’t you start the discussion?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *